Forumul Național al Minorităților Etnice 2025
La 13 decembrie 2025, la Digital Park din Chișinău, a avut loc Forumul Național al Minorităților Etnice 2025 — una dintre cele mai importante platforme naționale de dialog între reprezentanții comunităților etnice, instituțiilor statului, autorităților publice locale, societății civile, partenerilor internaționali, experților, jurnaliștilor și tinerilor.
Forumul a fost organizat de Centrul de Inițiative Civice pentru Minoritățile Naționale (ICPMN), în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice, cu sprijinul Swiss Cooperation in Moldova și al Fundației Konrad Adenauer.
Scopul principal al Forumului a fost crearea unui spațiu național comun în care reprezentanții minorităților naționale să poată discuta direct cu instituțiile statului despre problemele care influențează viața comunităților lor: participarea la luarea deciziilor, educația și drepturile lingvistice, păstrarea culturii și identității, integrarea europeană, coeziunea socială, dezvoltarea regională, situația Găgăuziei, dezinformarea, precum și rolul societății civile, al tinerilor și al femeilor.
Forumul a reunit aproximativ 300 de participanți, reprezentând diferite comunități etnice și regiuni ale Republicii Moldova. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai comunităților moldovenești/române, găgăuze, bulgare, ucrainene, ruse, armene, azere, rome și ai altor comunități, precum și reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.
Geografia participanților a cuprins 11 raioane ale Republicii Moldova și municipiul Chișinău, ceea ce a permis extinderea discuției despre situația minorităților naționale dincolo de capitală și prezentarea la nivel național a problemelor și așteptărilor comunităților regionale.
Forumul ca platformă pentru dialog direct cu statul
Programul a fost construit în jurul principiului „vocea minorităților trebuie să fie reprezentată acolo unde se iau deciziile”.
La lucrările Forumului au participat reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, ai Agenției Relații Interetnice, ai autorităților publice locale, ai corpului diplomatic, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile.
Deschiderea Forumului a fost însoțită de un interludiu muzical special, „Muzica comunităților etnice”, susținut de Moldova National Youth Orchestra și Andriano Marian, care a subliniat simbolic diversitatea culturală a Republicii Moldova.
Programul a inclus mesaje de salut din partea conducerii ICPMN, Swiss Cooperation Office in Moldova, Delegației Uniunii Europene, Konrad-Adenauer-Stiftung, Agenției Relații Interetnice și inițiativei civice „Inițiativa Europeană”.
Un element distinct al programului a fost dialogul cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova pe tema „Democrație pentru toți – participarea minorităților în viața socială și politică a societății”, dedicat participării politice și publice a minorităților naționale și necesității reprezentării lor depline în procesele democratice.
Coeziune socială și încredere interetnică
Primul bloc tematic important, „Vocea minorităților pentru stat și societate”, a fost dedicat coeziunii sociale, păcii și dialogului interetnic.
Reprezentanții comunităților armene, rome, găgăuze, evreiești și bulgare, împreună cu partenerii internaționali, au discutat despre modul în care pot fi create legături durabile între comunități într-un stat multietnic și despre depășirea liniilor de divizare existente.
La discuție au participat reprezentanți ai Swiss Cooperation Office, Congresului Armenilor din Moldova, platformei femeilor rome ROMNI, comunității evreiești, comunității bulgare, Coaliției „Vocea Romilor” și comunității găgăuze.
Una dintre concluziile centrale ale discuției a fost necesitatea trecerii de la recunoașterea formală a diversității etnice la participarea reală a reprezentanților comunităților în viața publică și la un dialog permanent între stat și minorități.
Politica de stat privind minoritățile naționale
O altă sesiune a fost dedicată temei „Statul și minoritățile naționale”.
Discuția s-a concentrat pe politica de stat, cultură, limbă, educație și cadrul legislativ pentru protecția drepturilor minorităților naționale.
La discuție au participat ministrul Educației al Republicii Moldova, Dan Perciun, deputata Natalia Davidovici, conducerea Agenției Relații Interetnice și reprezentanți ai sistemului educațional din raionul Taraclia și din Găgăuzia.
Educația a fost una dintre cele mai importante teme ale Forumului. Au fost discutate păstrarea limbilor minorităților naționale, accesul la educație de calitate, integrarea reprezentanților comunităților etnice și necesitatea creării simultane a condițiilor pentru păstrarea identității și participarea deplină la viața Republicii Moldova.
Platforma „Găgăuzia – Chișinău”
În paralel, a fost organizată o platformă separată „Găgăuzia – Chișinău”, dedicată dialogului, coeziunii sociale și provocărilor actuale ale autonomiei.
La discuție au participat reprezentanți ai autorităților publice locale din Găgăuzia, ai societății civile, ai Adunării Populare și ai Parlamentului Republicii Moldova.
Printre participanții la program s-au numărat primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, Ecaterina Jekova, viceprimarul comunei Copceac, Anatolii Talmach, deputatul Alexandr Stoianoglo și consiliera locală din Cazaclia, Elena Momat.
Crearea unei platforme separate a permis discutarea relațiilor dintre Comrat și Chișinău nu doar prin declarații politice, ci și printr-o discuție directă între reprezentanții regiunii, ai administrației locale, ai societății civile și ai instituțiilor naționale.
Europa pentru minoritățile naționale
Un loc important în program a fost acordat perspectivei europene a Republicii Moldova.
Panelul „Europa pentru minoritățile naționale: standarde și norme democratice privind drepturile minorităților. Ce lipsește Republicii Moldova?” a fost dedicat modului în care integrarea europeană ar trebui să se reflecte în politicile de stat privind minoritățile naționale.
La discuție au participat reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene, ambasadorii Țărilor de Jos și Republicii Cehe, experți internaționali și reprezentanți ai societății civile. Online s-a alăturat discuției fostul Raportor Special al ONU pentru problemele minorităților, profesorul Fernand de Varennes.
Participanții au discutat despre standardele europene de protecție a minorităților, lacunele existente în sistemul din Republica Moldova și necesitatea ca minoritățile naționale să fie percepute ca parte integrantă a transformării europene a Republicii Moldova.
Mass-media, societatea civilă și dezinformarea
O discuție paralelă separată a fost dedicată riscurilor actuale pentru comunitățile etnice generate de mediul informațional.
Reprezentanți ai Parlamentului, ai Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării, ai mass-mediei independente, ai mediului academic, ai German Marshall Fund și ai societății civile au discutat despre dezinformare, propagandă, securitate informațională și rolul jurnalismului independent.
Printre participanții anunțați s-au numărat Ana Revenco, Petru Macovei, Anghelina Gaidarji, Dr. Dimitar Keranov, Rodica Panța și alți experți.
O atenție deosebită a fost acordată regiunilor în care minoritățile naționale locuiesc compact, unde factorul lingvistic, particularitățile consumului media și accesul limitat la conținut local independent creează vulnerabilități informaționale suplimentare.
30 de primari ai comunităților etnice la aceeași masă
Pentru prima dată, un spațiu separat al Forumului a fost dedicat autorităților publice locale.
În cadrul mesei rotunde „Platforma autorităților publice locale”, 30 de primari din comunitățile etnice au discutat despre administrația locală și dezvoltarea regională împreună cu reprezentanții instituțiilor naționale.
Acest format a permis aducerea la nivel național a problemelor orașelor mici și satelor în care locuiesc reprezentanți ai minorităților naționale și a subliniat faptul că politica de coeziune socială trebuie implementată nu doar la nivelul guvernului central, ci mai ales în interiorul comunităților locale.
Femeile din comunitățile etnice
Un panel separat, „Femeile din comunitățile etnice”, a fost dedicat leadershipului, oportunităților egale și participării civice a femeilor.
Reprezentanți ai UN Women Moldova, ai societății civile, ai Consiliului pentru egalitate, ai comunității rome și ai organizațiilor regionale au discutat despre barierele cu care se confruntă femeile din comunitățile etnice și despre posibilitățile de extindere a participării acestora la procesele decizionale.
Forumul a subliniat necesitatea de a analiza situația femeilor din minoritățile naționale simultan prin prisma egalității de gen, apartenenței etnice, inegalității regionale și accesului la oportunități publice.
Tinerii și viitorul regiunilor multietnice
Ultimul bloc tematic a fost dedicat tinerei generații.
Panelul „Tinerii din comunitățile etnice: implicare civică, leadership și viitorul regiunilor multietnice” a reunit reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Tineret, ai Consiliului Național al Tineretului din Moldova și tineri lideri din regiuni.
Discuția s-a concentrat pe modalitățile de creare a mai multor oportunități pentru tinerii reprezentanți ai minorităților naționale în domeniul participării civice, leadershipului și dezvoltării profesionale, astfel încât aceștia să devină treptat noua generație de lideri ai regiunilor lor.
Rezultatele Forumului 2025
Forumul Național al Minorităților Etnice 2025 a permis scoaterea subiectelor legate de diversitatea etnică dintr-o discuție îngust specializată și crearea unei platforme naționale pentru interacțiunea directă dintre comunități și stat.
În urma desfășurării Forumului:
- aproximativ 300 de participanți din diferite regiuni ale țării au fost reuniți pe o singură platformă națională;
- au fost reprezentate 9 grupuri etnice — moldoveni/români, găgăuzi, bulgari, ucraineni, ruși, armeni, azeri, romi și alte comunități;
- geografia participanților a cuprins 11 raioane ale Republicii Moldova și municipiul Chișinău;
- reprezentanții comunităților etnice au avut posibilitatea să interacționeze direct cu reprezentanții Parlamentului, Guvernului, Agenției Relații Interetnice și ai altor instituții publice;
- au fost implicați simultan reprezentanți ai autorităților naționale și locale, parteneri internaționali, societatea civilă, jurnaliști, instituții educaționale, tineri și lideri ai organizațiilor etnice;
- 30 de primari ai localităților cu comunități etnice au participat la un dialog separat despre administrația locală și dezvoltarea regională;
- a fost creată o platformă separată „Găgăuzia – Chișinău” pentru discutarea relațiilor dintre autonomie și instituțiile centrale;
- problemele minorităților naționale au fost conectate direct la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și la standardele europene de protecție a drepturilor minorităților;
- au fost create spații separate pentru discutarea rolului femeilor și tinerilor din comunitățile etnice;
- problemele dezinformării, propagandei și rezilienței informaționale au fost incluse în agenda generală a politicilor privind minoritățile naționale;
- în urma discuțiilor a fost elaborată Rezoluția Forumului Național al Minorităților Etnice 2025, care a reunit principalele concluzii și recomandări ale participanților pentru dialogul ulterior cu instituțiile statului.
Unul dintre rezultatele importante ulterioare ale dialogului a fost continuarea discuțiilor despre accesul reprezentanților minorităților naționale la oportunități educaționale. Ulterior, Ministerul Educației a lansat un program separat de sprijin pentru tinerii romi, ceea ce a reprezentat un exemplu practic de trecere de la discutarea barierelor existente la măsuri concrete.
Importanța Forumului 2025
Forumul 2025 a demonstrat că politicile privind minoritățile naționale nu trebuie să se limiteze exclusiv la cultură, tradiții și păstrarea limbilor.
Agenda actuală a minorităților naționale include simultan participarea democratică, educația, administrația locală eficientă, integrarea europeană, reziliența informațională, oportunitățile egale, reprezentarea femeilor și tinerilor, dezvoltarea regională și încrederea dintre stat și cetățeni.
Tocmai de aceea, Forumul Național s-a transformat treptat nu doar într-un eveniment anual al ICPMN, ci și într-o platformă națională permanentă pentru dialogul dintre comunitățile etnice, stat și societate.
Forumul 2025 a permis reunirea la aceeași masă a celor care elaborează politicile publice și a celor afectați direct de aceste politici. A creat un spațiu în care reprezentanții comunităților etnice nu doar au putut vorbi despre problemele existente, ci și au putut participa la formularea propunerilor pentru soluționarea acestora.
Rezultatul principal al Forumului a fost consolidarea principiului care stă la baza întregii inițiative: minoritățile naționale nu sunt un grup separat de observatori ai dezvoltării Republicii Moldova, ci participanți cu drepturi depline la viitorul său democratic, social și european.
Galerie Foto
